Serafim

Frumuseţea morţii

Posted by: Serafim on: 03/04/2011

O rugăciune îngânată, două, poate trei momente de linişte şi apoi cortina se trage. Un aici terminat în zâmbetul şi în speranţa învierii.

Ce poate fi mai frumos? Să mori frumos, să mori crezând în Hristos, crezând că odată cu finalul periplului tău aici, nu se încheie şi existenţa ta. O moarte frumoasă! Cât de frumoasă apare aici moartea!

Ce e moartea? Trecerea la un alt nivel de existenţă. Omul nu moare. Se transformă, devenind etern. Cât de frumos explică teologia creştină moartea…

Noua lege a educaţiei şi valoarea ei. Va urma…

Posted by: Serafim on: 06/01/2011

Uite că a mai ieşit o lege a educaţiei. Oare a câtea? De când mă ştiu, nu am auzit de legea educaţiei…numai de noua lege a educaţiei. Şi construcţia asta tinde să devină un clişeu extrem de enervant. Poate că cei mai mulţi dintre noi privesc cu nepăsare toată mascarada asta…Legea educaţiei la noi tot timpul e nouă. Şi culmea…tot timpul prost făcută…sau imperfectă, cum zice chiar Băsescu. Şi totuşi…reconstrucţia ţării aici ar trebui să aibă punctul de început. Dar când tot timpul schimbi datele problemei, nu te mai poţi aştepta la rezultate. Nu cunosc vreo lege care să se fii modificat mai des în România.

“Noua lege a educaţiei” vorbeşte de valoarea profesorilor. Şi stau şi mă întreb şi eu ca şi Cristi China…cine determină valoarea unui profesor sau învăţător? Binenţeles…iar ne acoperim până peste cap cu comisii…care, iarăşi binenţeles, vor primi ceva onorariu pentru munca depusă. A nu se înţelege greşit… sunt de acord cu alegerea profesorilor în funcţie de valoare, dar nu cred că România de azi e în stare să determine valoarea unui profesor. Ca să faci acest lucru, bănuiesc că ar trebui să ai în vedere şi “educaţia şi formarea elevului”, pe care Dex-ul o scrie la definiţia învăţătorului, nu? Asta înseamnă că acea comisie ar trebui să deţină inclusiv valenţe de prezicători, nu? Şi am luat doar un caz…
P.S.: Aşteptăm următoarea “noua lege a educaţiei”. Cam peste câte luni domnilor?
Etichete:

Ce mai facem noi, românii

Posted by: Serafim on: 12/09/2010

Pe vremuri de criză totul se schimbă. Sau se păstrează? Tind s-o cred pe-a doua. Românii îs mari afacerişti, ca să fiu elegant…sau mare bişniţaru’.

Plecat prin Turda azi am zis să mă uit ce carte am mai ratat sau mai ratez din ce ne dă adevăru’ în fiecare joi. Şi cam aşa am ajuns prin Billa. Citiţi bine, n-am scris bile :D . Cică, Adevărul, azi ai carte! Da pe unde îi…o caut da nu dau de ea; da’ îmi sare în ochi markerul făcut neglijent de pe ziar… mă chinui să-nţeleg şi văd că începe cu “Dacă nu aţi primit cartea…” şi se continuă cu negru…

Acum, fiecare înterpretează cum vrea… unde s-au dus cărţile alea…

P.S.: Scuzaţi rezoluţia… sunt făcute cu mobilul.

Articol scris pe blog.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.